Moldova: Bijuteriile naturale ale Nordului

19

Am pornit din Chişinău într-o expediţie de-a lungul râului Camenca în vara lui 2011. Încărcaţi cu bagaje şi entuziasm membrii expediţiei erau pregătiţi să descopere frumuseţile naturii din nordul Moldovei. În această expediţie ne-au însoţit şi vreo 30 de tineri din raioanele Râşcani, Glodeni şi Făleşti. Drumul de la Chişinău până la rezervaţia Pădurea Domnească a fost parcurs cu autocarul în circa 3-4 ore.

DSCI03531

Odată ajunşi la destinaţie, am fost încântaţi de răcoarea pădurii. Am început să descărcăm lângă autocar toate bagajele, corturile, sacii de dormit, izoprenele, proviziile alimentare şi multe altele. În doar câteva minute s-a înălţat un munte de bagaje. La mică distanţă de noi, lângă casa pădurarului, se afla poiana unde trebuiau să fie instalate corturile mai târziu. Ne-am organizat repede, am format un şir lung de oameni şi am început să dăm bagajele din mână în mână.

2padurea domneasca

Era cald, soare, ne-am tras puţin sufletul, apoi ne-am pus corturile. Acea poiană de la rezervaţia Pădurea Domnească este locul cel mai frumos unde am campat vreodată. Într-o oră am reuşit să instalăm vreo 20 de corturi: albe, roşii, albastre, negre…

Zona părea sălbatică, puţin cutreierată de om, iar umbrele copacilor aveau forme bizare. Acolo am văzut tot felul de plante rare, flori, ciuperci, arbuşti, insecte şi am avut parte de mult aer curat.

3

Dimineţile erau înrourate şi începeau cu un program intens de gimnastică, iar în fiecare seară, tinerii făceau focuri de tabără şi cântau la chitară până noaptea târziu. Organizatorii expediţiei anunţau din timp toţi tinerii să pregătească seara un moment artistic. De asemenea, aceştia au avut parte de seminare informative despre protecţia naturii, sesiuni de antrenament, vizite de studiu şi concursuri.

12

La Zimbrărie

În prima zi am fost la Zimbrăria din cadrul rezervaţiei Pădurea Domnească. De la poiană până la zimbrărie am mers pe un drum cu pietriş care lăsa în urma noastră un nor de praf. La intrare ne-a întâmpinat o poartă de lemn frumos sculptată care ducea spre o poieniţă unde erau cele 32 hectare îngrădite pentru zimbri. După un gard de bârne de stejar trainice, între care era trasă o plasă metalică, fortificată suplimentar cu trei rânduri de otgoane groase, am zărit 4 zimbri care stăteau la umbră.

DSCI006865

Zimbrii au fost aduşi în Moldova în anul 2005 şi se află acolo în semilibertate. Am fost impresionat de masivitatea acestor exemplare unice în țara noastră și mi-a plăcut să văd în premieră procesul de alăptare a micuților zimbrișori. Kagura şi Pogwarka sunt numele celor două femele de zimbru care stăteau la umbră şi ne urmăreau cu atenţie.

399

La fel de impresionat am rămas şi de stejarii seculari din apropierea ţarcului cu zimbri. Am făcut un mic popas şi am admirat câteva exemplare de stejari seculari de dimensiuni uriaşe. Acolo erau amenajate băncuţe din lemn unde puteai să te odihneşti în liniştea naturii. Mai târziu am înconjurat pe jos întregul ţarc de zimbri ca să vedem masculul, dar n-am avut noroc.

11DSCI0446DSCI0449DSCI0060

Reciful de toltre Stânca Mare

După ce am străbătut mulţi km pe jos şi pe un soare arzător, am ajuns la reciful de toltre Stânca Mare din localitatea Cobani, raionul Glodeni, R. Moldova. Ca să urcăm pe stâncă am traversat mai întâi un lan de porumb şi altul de lucernă. A urmat un deal abrupt şi când în sfârşit am ajuns ni s-a arătat o privelişte spectaculoasă, pajişti cu flori, stânci milenare care îţi tăiau respiraţia. Reciful Stânca Mare din apropierea satului Cobani reprezintă cartea de vizită a localităţii, un muzeu impresionant sub cerul liber.

15

Reciful de toltre Stînca Mare este cea mai sudică dintre acelea, care se află în Moldova şi se întinde din colţul de nord-est al ţării spre sud-vest pînă la coasta Prutului. Anume în regiunile din preajma Prutului în raioane precum Briceni, Rîşcani, Edineţ şi Glodeni se află cele mai multe toltrele din Moldova, oferind Nordului Moldovei un aspect original şi irepetabil.

Şirul de toltre din apropierea satului Cobani este alcătuit din 3 parţi, dintre care acea care se aşterne nemijlocit deasupra satului şi valea rîului Camenca se numeşte – Stînca Mare. O parte din ea, din păcate, a fost aruncată în aer şi apoi exploatată industrial pentru extragerea calcarului valoros. Abia în anul 1988, cu eforturile sătenilor şi a ecologiştilor a fost întreruptă orice activitate de producţie pe teritoriul acestei rezervaţii. Însăşi Stînca Mare măsoară aproximativ 1 km şi este o prelungire a şirului de toltre, întinzîndu-se pe cîţiva km de-a lungul albiei rîului Camenca şi pe alocuri fiind întretăiată de rîul şerpuitor pe mai multe porţiuni.

1718

Organizatorii expediţiei ne-au propus să escaladăm stâncile din apropierea satului. În timp ce ne îndreptat spre locul respectiv, admiram vegetaţia specifică zonei. Emoţiile îmi străbăteau corpul, în timp ce colegii mei escaladau stâncile.

După ce am ascultat instrucţiunile organizatorului, mi-am verificat funiile şi nodurile. Coboram încet, iar în podul palmelor simţeam o fierbânţeală. Îmi simţeam picioare încleştate, iar încrederea mă făcea mai puternic. Când am ajuns la baza stâncii, îmi simţeam coprul mult mai uşor. Am trăit o experienţă unică pe care nu o voi uita niciodată.

16stanca mare

Masivul de toltre Stînca Mare, este cel mai înalt dintre toate celelalte din acest şir, înălţimea acestuia constituie aproximativ 70-80 m, stînca este presărată cu o mulţime de peşteri, care, din spusele sătenilor, au existat, conform amintirilor din bătrîni din cele mai vechi timpuri. Este cunoscut, de asemenea că, pe aceste stînci şi în apropierea lor s-au făcut numeroase săpături, în rezultatul cărora au fost găsite urme de specii rare şi dispărute în prezent de animale şi păsări, precum şi artefacte ale culturii Cucuteni-Tripolie.

getImage (7)

Rezervația naturală „Suta de Movile”

Înzestrați cu energie și cântece haiducești, tinerii și-au continuat drumeția spre un monument natural unic în Moldova – Suta de Movile.  Amplasamentul său este în raionul Râșcani, între satele Braniște și Cobani (raionul Glodeni).

Rezervația „Suta de movile” reprezintă o mulțime de movile cu înălțimea de 15-30 m pe terase în apropierea râului Prut. „Suta de Movile” are o lungime de 8 km și o lățime de 2,3-1,7 km, iar originalitatea lui este imprimată de mulțimea microformelor de relief – peste 3500 de movile, cu precădere alungite, pronunțate, cu pante abrupte și înălțimi de la 1-3 m până la 30 m („Movila Țiganului”).

27

Au urcat pe Movila Țiganului, cea mai mare dintre toate, atingând 30 m. Acest  peisaj de o mare valoare națională care se află în valea râului Prut a stârnit multă admirație și respect din partea tinerilor ecologiști. La umbra plopilor ce străjuiesc la Movila Țiganului au ascultat legenda locului lăsăndu-și ochii copleșiți de priveliștile mirifice.

„O Sută de Movile” prezintă un peisaj de o mare valoare științifică și estetică. Unii savanți au remarcat că „Sutsde Movile” („Centum Monticuli” după Dimitrie Cantemir”) este unicul loc din Europa, unde sunt concentrate intr-un număr atât de mare recife submarine ale Mării Mediteraneene – bazin de apă terțiar, ce acoperea pe atunci teritoriul de azi al Republicii Moldova cu vreo 20 de milioane de ani in urmă. Alți savanți consideră că movilele s-au format datorită alunecărilor de teren și prăbușirilor.

DSCI0230DSCI0229DSCI0233suta de movile

Stânca Duruitoarea și lacul Costești

Următorul popas au fost la grotele și stâncile de la Duruitoarea. Acolo au atins culmile celor mai caraghiose forme de relief și au fost uluiți de aspectul impresionant al grotelor. O adevărată transhumanță ecologică s-a întâmplat acolo: de pe stânci au coborât la buza lacului Costești, un tablou sublim și legendar în același timp.

DSCI0261getImage (5)

DSCI0247DSCI0240lacul costesti duruitoarea

Țara Bâtlanilor

Au ajuns în Țara Bâtlanilor, un tărâm de junglă și cu miros de pește. Aceasta e lumea unor păsări ale cerului care migrează în fiecare an în aceste locuri. Cuiburile erau goale, iar păsările erau deja plecate în țările calde. Tinerii au admirat mulțimea de cuiburi, de penajul împrăștiat în zonă și de coajele de ouă strivite de animale.

Situată în ocolul silvic Balatina, această colonie de egrete (bâtlani) cuibăresc nu în stufării și tufișuri de rogoz, ci pe stejari, Țara Bâtlanilor ocupă o suprafață de câteva hectare, fiind un adevărat paradis pentru aceste păsări, incluse în Cartea Roșie a R. Moldova.

DSCI0342DSCI0338

Expediţia ecologică „Păstraţi vii râuleţele mici”, organizată de Asociaţia Femeilor pentru Protecţia Mediului şi Dezvoltarea Durabilă (AFPMDD) s-a desfăşurat de-a lungul cursului râului Camenca, ce izvorăşte în localitatea Borosenii Noi, raionul Râşcani, şi se varsă în Prut, la Pruteni, raionul Făleşti., în perioada 19 iulie – 1 august 2011. Scopul acţiunii a fost de a atrage atenţia publicului la importanţa protecţiei râurilor mici, care sunt prezente în fiecare localitate din Moldova. Acţiunea face parte din cadrul proiectului „Să îngrijim râuleţele mici împreună cu beneficiarii lor!”,  finanţat din Fondul Ecologic Naţional, alături de mai mulţi parteneri.

Text&Foto: Mircea Mitrofan

Galerie foto:

dgh2931DSCI0220DSCI0223DSCI0212

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s