Ce înseamnă să fii GHID de TURISM în România?

IMG_1705

Nu sunt ghid de turism și nici vreun expert în acest domeniu. De trei ani îmi fac studiile la o facultate de profil și mă interesează din ce în ce mai mult domeniul turismului. Sunt jurnalist cu experiență în presa scrisă și de câțiva ani sunt în televiziune.

Recent am fost invitat la un eveniment dedicat ghizilor atestați din România și am observat foarte multe lucruri. Până mai ieri breasla ghizilor de turism nu era foarte unită, în schimb am constatat faptul că țara noastră este promovată de ghizi cu experiență, care și-au dedicat o viață acestui domeniu, fac această meserie cu multă pasiune și dăruire, au o viață numai pe drumuri și mereu sunt pregătiți de plecare, iubesc ceea ce fac, unii dintre ei s-au lăsat de meserie și investesc în generațiile ce vin, dau dovadă în continuare de profesionalism și luptă cu un sistemul vicios și prost reformat.

De curând s-a creat un suflu nou, gata să schimbe lucruri și pregătit să vină cu noi idei de pus în practică. Au câștigat încrederea autorităților sau cel puțin au obținut promisiuni că se vor rezolva unele lucruri. Au realizat primul pas în consolidarea unei comunități a ghizilor de turism atestați în România. Să fie într-un ceas bun!

Conform ultimelor statistici ale Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT), avem la ora actuală aproximativ 5 mii de ghizi atestați în România, dar nu știm exact câți sunt activi dintre aceștia și nici nu se cunoaşte activitatea lor. Sunt mulți, sunt puțini, vă las pe voi să concluzionați! Însă pe mine mă frământă o altă problemă. Ca în fiecare domeniu știm cu toții că nu există pădure fără uscături. Astfel, în România sunt foarte mulți așa-ziși „ghizi de turism” sau ghizi neatestați care practică ilegal această meserie. Cum facem față acestui fenomen?

Ca să aflăm răspunsul la această întrebare vă propun mai întâi să vedem ce spune legislația românească despre noțiunea de ghid de turism:

Ce spunea legea turismului?

Ghid de turism – persoană fizică autorizată să coordoneze şi să asigure desfăşurarea programelor turistice, în baza atestatului eliberat de către autoritatea administraţiei publice centrale responsabilă în domeniul turismului.

Potrivit Federației Mondiale a Asociațiilor de Ghizi de Turism, conceptul de ghid de turism sună în felul următor:

Tourist Guide – A person who guides visitors in the language of their choice and interprets the cultural and natural heritage of an area which person normally possesses an area-specific qualification usually issued and/or recognised by the appropriate authority.

Ce categorii de ghizi avem în România?

La o simplă căutare pe internet am găsit un Ordin din 2004 al Ministrului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului care prezintă mai multe informații despre statutul ghidului de turism în România. Astfel, categoriile de ghizi utilizate în activitatea de turism în România sunt:

a) Ghid local, care asigură asistenţa turistică pe un teritoriu limitat;

b) Ghid naţional, care asigură asistenţa turistică pe teritoriul naţional şi în străinătate;

c) Ghid specializat pentru anumite segmente ale serviciilor turistice:

– montan, drumeţie montană;

– artă;

– supraveghetor;

– animaţie;

– habitat natural: faună, floră;

– ornitologie;

– sportiv, respectiv: alpinism şi căţărare pe stânci, schi, bob, înot, canotaj, iahting, zbor cu aparate ultrauşoare (deltaplan, parapantă şi altele);

– alte specializări în funcţie de cererea pieţei turistice.

Lacune în legislație

Din câte am înțeles, noțiunea de ghid de turism local este încă neclară în legea turismului. Nu o spun eu, o vociferează ghizii de turism atestați care sunt nemulțumiți de neclaritatea acestei categorii. Problema s-ar pune în felul următor: eu sunt ghid local la Iași și am oare dreptul să activez la Timișoara sau în orice alt oraș din România?

Mulți ghizi de turism români spun că au de suferit din cauza legislației din domeniul turismului. Legislaţia actuală spune că pe teritoriul României, profesia de ghid de turism poate fi exercitată de cetăţenii români, de cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, precum şi de cei ai statelor membre ale Spaţiului Economic European, în vârstă de cel puţin 18 ani împliniţi (Articolul 2, aliniatul 2 din Hotărârea Guvernului nr. 631/2003 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 305/2001 privind atestarea şi utilizarea ghizilor de turism). De asemenea, prevederile prezentei hotărâri nu se aplică în cazul ghizilor străini care vin în România ca însoţitori ai grupurilor de turişti din alte ţări.

Legea există, dar vedem foarte multe grupuri de străini cu ghizii lor, fiindcă nu are cine să îi controleze. De exemplu, mulți ghizi internaționali vin cu grupuri să viziteze România, iar acest lucru îi face pe ghizii noștri români să fie nemulțumiți. În multe țări europene acest lucru nu e permis. La evenimentul la care am fost prezent săptămâna trecută s-au dat exemple cum că ghizii din Israel, Bulgaria sau alte țări profită de această confuzie din legislație și câștigă foarte mult: vin cu propriile lor grupuri în România, învață limba română și provestesc turiștilor despre obiectivele noastre turistice. Ca să o spun pe șleau: ghizii străini mânăncă pâinea ghizilor din România. Personal, nu mi se pare corectă această practică.

Nu e prima dată când ghizii de turism din România cer schimbarea legislaţiei. Este nevoie de o adaptare la legislația europeană, însă nu se fac eforturi din partea autorităţilor. Ghizii de turism atrag atenţia asupra faptului că legislaţia este încălcată, fără să existe o intervenţie din partea autorităţilor. O rezolvare a situației ar fi crearea şi activarea Poliţiei Turistice (sau o entitate similară) care să aplice legea turismului, dar fiind faptul că toate celelalte ţări din UE, inclusiv Bulgaria, au o structură de acest fel.

O altă problemă cu care se confruntă ghizii atestați este faptul că multe agenţii româneşti lucrează cu ghizi neatestaţi, ceea ce e ilegal din punctul de vedere al turismului, asta fără a socoti şi evaziunea, fiindcă un ghid neatestat nu poate oferi nici factură pentru suma primită. Această practică ar trebui sancționată.

Ghizii mai atrag atenţia asupra faptului că nu pot să-şi menţină meseria în codiţiile actuale, neexistând continuitate în activitate și nu au parte de susținere din partea autorităților, astfel încât cei mai mulţi ghizi de turism sunt nevoiţi să se reorienteze pe piaţa forţei de muncă.

„Munca la negru” a ghizilor de turism

Munca la negru este o activitate profitabilă desfăşurată în afara cadrului legal reglementat. Ea nu este evidenţiată scriptic, fiscalizată, protejată, asigurată sau asistată social, lucrătorul fiind la discreţia celui în folosul căruia prestează munca. Munca nedeclarată are efecte negative, pe termen scurt, dar mai ales pe termen lung, atât pentru individ, cât şi pentru societate.

Un ghid de turism mi-a povestit că, la acest capitol, sunt două chestiuni de explicat:
„În primul rând este vorba de partea legală pe legea turismului, faptul că se folosesc ghizii neatestați, adică non-ghizii, legal ești ghid doar după ce te atestezi; adică nu cooptează dacă ai școlarizarea făcută, ghid ești doar dacă te și atestezi.

În al doilea rând este vorba de partea de fiscalitate. O parte dintre ghizi nu au forme legale (PFA, CM sau SRL). De exemplu, un ghid atestat dă statului 40%, iar cel neatestat nu dă nimic statului. Ghidul nestestat poate vinde cu 30% mai ieftin și tot rămâne cu mai mulți bani. Și atunci înseamnă că nu poți declara banii, automat e concurență neloială.”

Meseria de ghid – motivantă financiar?

Există un proverb: „Pasărea care se trezește devreme prinde râma.” Asta e piața. Unii sunt plătiți bine, alții mai prost. Unii obțin oferte motivante financiar, alții lucrează pe bani puțini.  E adevărat că sunt și ghizi de turism foarte cunoscuți și foarte scumpi care sunt „vânați” de agențiile de turism.

Un ghid de turism cu vechime în muncă, cunoscător a 4-5 limbi străine, poate să obțină bani frumoși, dar să nu uităm că ghizii români sunt plătiți sub nivelul pieței europene. Datorită legislației pe care o avem, ghizii atestați au de suferit din cauza faptului că nu este sancționată activitatea unor ghizi străini care nu cunosc ultimele modificări aduse legislației din domeniu și nu au dreptul să practice independent pe teritoriul României. Oare cât pierde statul român prin neglijarea acestor aspecte?

O altă situație ține de raporturile dintre agențiile de turism și ghizii practicanți. Unele agenții propun oferte dificile pe bani puțini, iar ghizii sunt nemulțumiți de acest lucru. Alții spun că dacă nu-ți convine o ofertă de 20-30 de euro, nu te obligă nimeni, poți să stai acasă. O fi oare la mijloc o lipsă de interes și o inerție a mediului de afaceri din turism? Eu mă întreb, voi să-mi răspundeți dacă este așa!

Poliția turistică în România – o NOUTATE!

Acest subiect este încă tabu pentru turismul românesc. Poate la nivel declarativ se știe de multă vreme, dar acțiuni concrete nu sunt. Voi menționa faptul că prin luna august 2015 a fost creată o petiție online care solicită înființarea poliției turistice în România. În această petiție sunt expuse motivele și cum ar putea funcționa aceasta pe teritoriul României.

După numărul de turiști străini care vizitează România e necesar să avem o poliție turistică? Să vedem câteva dintre motivele expuse în petiția respectivă:

  • Având în vedere că în ultimii ani nu s-au efectuat controale pentru verificarea modului de exercitare a meseriei de ghid de turism pe teritoriul României;
  • Având în vedere schema redusă de personal a Departamentului Autorizare și Control care conduce la o nesemnificativă prezență a actului de control în ceea ce privește respectarea prevederilor legale referitoare la exercitarea meseriei de ghid de turism;
  • Având în vedere că există agenții de turism românești, care colaborează cu persoane care nu dețin atestatul și ecusonul de ghid de turism și pe care le trec în documentele oficiale sub alte titulaturi;
  • Având în vedere că în numeroase state membre ale Uniunii Europene, ghizii de turism români care însoțesc grupuri de turiști români nu au voie să ofere servicii de ghidaj autorizat în interiorul orașelor și la obiectivele turistice locale, în caz contrar agenția de turism și ghidul fiind amendați de Poliția Turistică din țara respectivă;
  • Având în vedere că tot mai multe persoane fizice exercită fără drept această profesie;
  • Având în vedere că există agenții de turism străine care trimit în România grupuri de turiști însoțite de ghizi neatestați în România și care exercită această profesie fără drept, la obiectivele turistice pe teritoriul țării noastre;
  • Având în vedere cadrul legislativ din țări europene cu tradiție în turism (Italia, Grecia, Turcia, Spania, etc) care au un departament specializat de Poliție Turistică.

Interesante puncte de vedere sunt scrise în această petiție.  În plus sunt introduse 23 de prevederi referitoare la competențele Departamentului Poliției Turistice. Nu știu ce s-a urmărit cu această inițiativă și ce s-a reușit, dar un singur lucru vreau spun că e un prim pas.

Poliția turistică în străinătate

În străinătate, poliția turistică își face bine treaba. Multe țări au departamente de poliție turistică în cadrul poliției naționale. Vecinii noștri bulgari stau bine la acest capitol, iar pe polițiști îi puteți vedea atât în stațiunile de pe litoral, cât și pe cele montane.

În Grecia și Turcia, poliția turistică are ca sarcină, controlul grupurilor de turiști străini veniți în vizită, dacă sunt însoțiți de către ghizii atestați a țării gazdă. În caz contrar, sunt aplicate amenzi conform legislației țării respective. Pe teritoriul acestor state, ghidul național devine însoțitor de grup. Poliţia turistică din Grecia poate fi apelată 24h din 24 la numărul 171.

Poliție turistică există în: Bulgaria, Ungaria, Grecia, Turcia, Spania, Italia, Portugalia, Statele Unite ale Americii, Rusia, Brazilia, Columbia, Costa Rica, Uruguay, Egipt, Emiratele Arabe Unite, Liban, Iordania, Maroc, Tunisia, India, China, Coreea de Sud, Thailanda, Nepal, Indonezia, Nicaragua, Mexic, etc,.

politia turistica

Obiectivele turistice din România și ghizii de turism

Ghizii de turism atestați din România spun că își doresc să aibă acces gratuit la toate obiectivele turistice, motivând prin faptul că ei sunt cei care aduc turiștii la aceste obiective și tot ei sunt cei care promovează destinațiile. Mi se pare corectă această abordare și mă mir că până acum nu a fost făcut acest lucru.

O altă problemă cu care se confruntă ghizii de turism din România este accesul. Ei își doresc ca toate obiectivele turistice din România, unde se poate, să se facă un acces special pentru grupurile ghizilor. Astfel, aceștia să aibă acces prin altă parte ca să nu-i aștepte pe turiștii de rând care stau la casă.

De exemplu, ghizii de turism și taximetriștii intră gratuit la Castelul Bran. La Salina Turda, la al 11-lea turist, ghidul are acces gratuit. Să le urmeze exemplul și celelalte obiective turistice din țară.

Cum mă formez ca ghid de turism

Școlile sau facultățile nu te fac ghid atestat de turism! Putem să spunem că aceasta e o lacună sau un cusur/neajuns al legislației din domeniu?

Pentru a putea fi ghid trebuie să ai liceul absolvit, bacalaureatul luat, după care să urmezi o calificare la o școală acreditată, cursuri care durează aproximativ 10 luni. Apoi te poți acredita la Ministerul Economiei, Comerțului și Turismului și practica astfel ca ghid. Tocmai pentru că nu este obligatoriu ca ghizii să aiba la bază studii superioare ori de turism, discrepanțele dintre cei cu studii medii și cei cu studii universitare sunt mari.

Nu-mi permit să vin cu sfaturi, dar ca să devii un profesionist în această breaslă este important să te înscrii atât în asociațiile naționale și internaționale de ghizi atestați. În prezent, avem doar doi români: Laura Genescu (http://www.buchareststepbystep.com/) și Tiberiu Tamasdan  care figurează în calitate de membri individuali pe site-ul Federației Mondiale a Asociațiilor de Ghizi de Turism (detalii aici).

O altă noutate pentru ghizi a fost anunțată recent de Autoritatea Națională pentru Turism. La nivelul Uniunii Europene a fost activată procedura de obţinere a Cardului Profesional European pentru câteva profesii, printre care ghidul montan. Este o procedură mai ușoară, mai rapidă și mai transparentă decât metodele tradiționale de recunoaștere a calificărilor profesionale: puteți urmări on-line evoluția cererii dumneavoastră și puteți reutiliza documente încărcate deja pentru a depune cereri noi în alte țări.

Cardul Profesional European nu este un card propriu-zis, ci o dovadă electronică a faptului că ați trecut cu succes de verificările administrative și că v-au fost recunoscute calificările profesionale în țara în care doriți să lucrați (țara-gazdă) sau că îndepliniți condițiile necesare pentru a presta temporar servicii în țara respectivă. Dacă cererea de prestare transfrontaliera este acceptată de ţara gazdă, veți putea genera un certificat EPC în format PDF care va include printre alte informaţii și un număr de referință pe care viitorul angajator îl poate utiliza pentru a verifica on-line validitatea certificatului dumneavoastră.Pentru a solicita un Card Profesional Europena, trebuie mai întâi să vă conectați la ECAS , serviciul de autentificare al Comisiei Europene pentru a creea un cont şi obţine astfel un nume de utilizator și o parolă deja. De îndată ce profilul este complet, puteți să creați o aplicație, să încărcați copiile scanate ale documentelor relevante și să le transmiteți autorității din țara de origine.

IMG_1707Conferința Națională a Ghizilor de Turism din România

Am fost onorat să particip la Conferinta Nationala a Ghizilor de Turism din Romania (prima ediție) care s-a desfășurat la Hotelul Internațional din Sinaia. Evenimentul a fost organizat de un grup de inițiativă al ghizilor de turism: Florin Arjocu, Alina Giurgiu, Edmond Mihai Bica, Ciprian Șlemco, Adrian Glavan, Natașa Gavrilescu, Cristian Paizi și George Vasiliu.

Scopul principal al evenimentului a fost constituirea Federației Naționale a Ghizilor de Turism din România. Printe invitații la eveniment se numără: reprezentanți ai asociaţiilor de profil ale ghizilor atestaţi din România, reprezentanți de la Autoritatea Națională pentru Turism, Senatul României, Federatia Patronatelor din Turism, Asociația Naționala a Agențiilor de Turism, Patronatul Național al Agențiilor de Turism, Universități de profil din România și mulți alții. Sponsorii evenimentului au fost: PTIR – Patronatul Tinerilor Întreprinzători Suceava, Asociația Ghizilor Banat CrișanaHotel International din SinaiaCompania MatDan Transport și Compania Direct Aeroport.

Premieră: Federația Națională a Ghizilor de Turism din România

10 asociații de profil ale ghizilor atestați din România au făcut primul pas în constituirea Federației Naționale a Ghizilor de Turism din România. Acest prim pas a fost realizat pe 16 ianuarie 2016 la Conferința Națională a Ghizilor de Turism din România, desfășurată la Sinaia. 

Federația își va face simțită prezența în peisajul turismului profesional din România. Aceasta, în colaborare cu instituțiile statului, își va propune să aducă îmbunătățiri legislative pentru o mai bună reglementare a activităților legate de formarea, atestarea și desfășurarea activității de ghid de turism, conform normelor Directivei Europene în vigoare. În curând urmează să fie desemnat un lider al Federației.

În loc de concluzie

Vreau să MULȚUMESC organizatorilor pentru invitație! A fost o plăcere să particip la Conferință și să aflu atâtea informații utile! Le urez mult succes tuturor ghizilor de turism atestați din România!

IMG_1874

Text&Foto: Mircea Mitrofan

Anunțuri

6 gânduri despre “Ce înseamnă să fii GHID de TURISM în România?

  1. Foarte bun articolul si perfect deacord.
    M-a infuriat asertiunea legata de ghizii din Israel.Pute a antisemitism.Eu sunt ghid, si am vazut peste tot ghizi japonezi, bulgari,greci si alte natii pe coclaurile partiei.Deci nu doar din Israel.Exista foarte multi muncitori in constructii care au lucrat in anii 2000 in Israel si care Au cumparat o masina si fac pe ghizii.Mai sunt si altii care de la turnat șapă au trecut la ghidaj in autobuze.Pe ei trebuie legea sa ii elimine din sistem.Ghizii din Israel incep sa isi ia atestate aici pentru a putea continua sa ghideze fara a necesita un ghid roman.

    Apreciat de 1 persoană

  2. Felicitari pentru articol!
    Sper din toata inima ca noi , ghizii Romaniei , sa fim respectati asa cum meritam fiecare in parte pentru efortul depus , pentru ca aceasta tara minunata sa fie cunoscuta la justa ei valoare de toti oamenii de bine si de toti turistii straini care ne calca pragul .

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s