Croazieră în Delta Dunării cu vaporul Georgia

TULCEA, România – 

Delta Dunării din județul Tulcea reprezintă singurul paradis sălbatic al Europei. În anul 1991 a intrat în patrimoniul mondial UNESCO și clasificată ca rezervație a biosferei la nivel național în România și ca parc național în taxonomia internațională a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN).

Situată la câteva sute sau zeci de kilometri de casa oricărui român, Delta Dunării se întinde pe o suprafață de 5.762,16 km². Rezervația găzduieşte o bogată faună și floră: peste 1830 de specii de arbori şi plante, peste 2400 de specii de insecte, 91 de specii de moluşte, 11 specii de reptile, 10 specii de amfibieni, 320 de specii de păsări (166 cuibaresc în deltă și 159 sunt migratoare), 44 de specii de mamifere şi 133 de specii de peşti (45 specii de pești de apă dulce).

01

Protejată prin Convenția Ramsar (The Ramsar Convention on Wetlands) ca zonă umedă de importanță internațională, Delta Dunării este a doua ca mărime (Delta Volgăi deţine primul loc) și cea mai bine conservată dintre deltele europene. Populația Deltei este formată din români, lipoveni (grup etnic slav) și ucraineni, fiind grupată în 15 localităţi şi două oraşe: Tulcea și Sulina.

Săptămâna trecută am fost pentru prima dată în inima rezervației și am călătorit cu un vapor printre canalele întortocheate ale Deltei. Am descoperit un paradis al păsărilor cu peisaje unice în lume, un labirint de cursuri de apă și mlaștini, lacuri cu nuferi și lebede, oaze sălbatice cu verdeață, o mulțime de specii de pești sărind peste valuri, un furnicar de bărcuțe cu pescari, cuiburi spânzurate în vârfurile copacilor uscați, sate izolate de ape, case cu acoperiș din stuf, localnici ospitalieri și hoteluri plutitoare cu turiști români, francezi, ruși, englezi, nemți, etc.

040705

Unde se află Delta Dunării?

Rezervația biosferei „Delta Dunării” se află în mare parte în regiunea Dobrogea din România și parțial în Ucraina. Delta Dunării este limitată la sud-vest de podișul Dobrogei, la nord de cel al Basarabiei, iar în est se varsă în Marea Neagră. Delta Dunării este traversată de paralela de 45° latitudine N și de meridianul de 29°, longitudine E.

danube-delta_romania

Cum ajungem în rezervația biosferei „Delta Dunării”? Din București și până în deltă aveți de parcurs cu mașina 279 de kilometri. De la Chișinău ajungeți în 5 ore și 20 de minute parcurgând 312 de kilometri.

dscf1570

Cu vaporul Georgia prin Delta Dunării

Am plecat cu vaporul Georgia din portul Tulcea într-o călătorie prin Delta Dunării. În această croazieră eram însoțit de vreo 20 de turiști români veniți pentru prima dată să descopere aceste locuri. Ghidul ne-a lăsat să admirăm din plin surprizele de pe traseu și să ne bucurăm de fiecare colț de paradis. Mă uitam în jur și mă gândeam că tot ce citisem pe internet despre Delta Dunării nu se pupa cu realitatea. Eram copleșit de atâtea peisaje frumoase.

Vaporul înainta foarte încet pe canalul Mila 35. Pe lângă noi treceau în mare viteză diverse ambarcațiuni cu turiști străini sau localnici grăbiți la pescuit. Nava Georgia era o ambarcațiune de agrement cu o capacitate de transport de 20 persoane și 8 locuri de dormit. Aveai toate condițiile pe acest vaporaș: televizor, aer condiționat, bucătărie, grup sanitar cu duș, zonă de plajă și terasă. Mi-a plăcut cel mai mult să stau în zona de plajă (locul cel mai înalt de pe vapor) și să văd tot ce se mișcă în zonă.

Ne-am continuat drumul, ocolind oaze de stufăriș. La un moment dat am văzut în depărtare câteva căsuțe suspendate printre arbori. Domnul căpitan ne-a spus că sunt pentru observarea păsărilor (birdwatching).

dscf16137dscf186010dscf17852dscf1736dscf1810

Păsările deltei

Lebede, pescăruși, rațe, gâște, fazani, berze, stârci, egrete, lopătari, cormorani, șoimi, vulturi… sunt doar câteva dintre păsările văzute pentru prima dată în deltă. Cele mai multe păsări erau pe lacurile izolate cu vegetație. De la distanță am zărit numeroase specii de păsări în lacurile Carasu, Lung, Purcelu și Meșter.

La un moment dat am surprins o familie de rațe care își ciugulea și aranja penajul. Rățoiul era mult mai colorat, având capul de culoarea verdelui de briliant. Rața avea un corp mult mai mic și avea o culoare gri-maronie. La zgomotul vaporașului nostru, rațele au tresărit și și-au luat zborul.

Pe traseu am văzut multe egrete cu pui și stoluri gălăgioase de pescăruși. Cel mai frumos și memorabil moment a fost să admirăm un lac plin cu lebede. Era un adevărat paradis presărat cu perle. Totul era magic și sublim. Cuvintele nu pot reda cele văzute.

Patru gâște ne-au tăiat calea înotând una după alta. Prima și ultima erau albe, iar cele două din mijloc erau negre. Atunci mi-am dat seama că înotul gâștelor sălbatice este tot atât de spectaculos ca și zborul.

171630182205198dscf1890dscf190140

Salba de lacuri, vegetația și turismul în deltă

Cu vaporul Georgia am trecut pe lângă o salbă de lacuri. Până în satul Mila 23 am admirat zece lacuri populate cu o mulțime de păsări.

Pe canalul Mila 35 am trecut pe lângă patru lacuri:  Carasu, Lung, Purcelu și Meșter. Pe traseul Gârla Șontea am trecut pe lângă alte patru lacuri: Nebunu, Marcu, Băclăneștii Mari și Furtuna.  După ce am parcurs lungul canal Gârla Șontea, am ajuns pe canalul Olguța. De pe acest canal am văzut două lacuri: Lighenețu și Ligheanca.

Pe traseu m-a impresionat și vegetația deltei. Pe vapor discutam cu fetele despre natura sălbatică a rezervației. Gina era impresionată de nuferii galbeni, iar sora ei, Teo, era înnebunită după formele ciudate ale sălciilor. Cristiana fotografia peisajele cu stufăriș. Mai discutam cu fetele diferențele dintre o papură și o trestie. Întinderile cu stufăriș legănate în bătaia vântului erau spectaculoase. Nu degeaba Delta Dunarii este considerată zona cu cea mai mare întindere de stufăriș de pe glob. Stufărișul se întinde pe o suprafață de peste 170 mii ha.

dscf1720

Această salbă de lacuri și zonele cu stufăriș sunt refugiile păsărilor. Dacă aș fi un localnic al zonei m-aș revolta pe cei care practică turismul cu ambarcațiuni zgomotoase și de mare viteză. Aș interzice șalupele de mare viteză care deranjează habitatele deltei. Aș mai interzice programele de 3-4 ore în deltă cu șalupe zgomotoase. Le vedeam cum treceau prin fața noastră răscolind valurile și inundând malurile. Păsările zburau și nu înțelegeau ce se întâmplă. Erau zăpăcite și stresate. Astfel de programe nu arată nimic turistului. Practic nu ai cum să înțelegi sau să vezi în viteză fauna și flora deltei.

Delta Dunării se admiră cu barca în liniște sau practicând kayaking. Cum ar fi dacă ai avea un vizitator la tine acasă și te-ar deranja cu claxoane și zgomote, ți-ar lasă gunoaie în curte, ți-ar speria copiii și ți-ar deschide frigiderul să-ți ia tot ce este mai bun. Nu-ți convine! Dragă turistule, dacă ești pasionat de mare viteză du-te la mare. Acolo îți poți lua skijetul și bagi viteză până obosești. Delta Dunării nu este destinația potrivită pentru așa ceva.

Printre canalele deltei am văzut și câteva hoteluri plutitoare cu turiști francezi și ruși. Erau foarte gălăgioși și nesimțiți. Cred că localnicii deltei și administrațiile locale ar trebui să impună niște reguli mult mai sticte pentru turiști.

1431dscf1749dscf1598dscf17691dscf1659dscf167013dscf1751dscf1728dscf1832dscf1604

Pescarii

Pescarii sunt localnicii deltei. Prietenoși și receptivi la salutul străinilor, pescarii deltei sunt nevoiți să stea zile întregi în soare ca să prindă pește. Pe traseu am văzut numeroși pescari. Asta este meseria de bază în zonă. Dacă nu pescuiești, nu mănânci sau nu îți poți plăti facturile. Pescuitul este un mod de viață pentru locuitorii deltei.

Pe canale am văzut numeroase plase de pescuit și momeli. Majoritatea pescarilor erau bărbați, dar am văzut și femei cu undița în mână. Au o viață grea, dar nu se plâng. Știu să-și înfrunte greutățile cu multă muncă și răbdare.

În deltă am văzut tot felul de locuri special amenajate pentru pescuit: colibe acoperite cu stuf, mese și scaune din nuiele, zonă pentru camping, o mică bucătărie, un spațiu pentru bărci și altul pentru un foc de tabără. La prânz când treceam cu vaporul printre canale am zărit în mai multe locuri bărbați amestecând în ceaune la foc mocnind. Mirosea a ciorbă de pește.

dscf1852dscf17331234566a6b77a7b7c

La o masă pescărească: satul Mila 23

După patru ore de mers cu vaporul traversând cele 3 canale (Mila 35, Gârla Șontea și Olguța), am ajuns în satul Mila 23. Vaporul ne-a lăsat la pensiunea Paradise Delta House****. Eram obosiți și flămânzi.

La intrarea în pensiune era un meniu stradal. Nu era trecută nicio rețetă, dar era scris următorul mesaj: „Bine ați venit!”. Gazda pensiunii ne-a întâmpinat cu o tărie și ne-a invitat să luăm loc la terasă.

Primul fel de mâncare adus a fost un borș pescăresc. Acest borș avea minim patru specii de pește, de bază fiind crap, somn, știucă și caras. Gazda ne-a spus cum se servește borșul în mod tradițional: ni s-a adus mai întai peștele din ciorbă pe un platou pe care l-am mâncat cu mujdei, apoi am savurat ciorba cu ardei iuți și mămăligă.

Al doilea fel de mâncare a constat din mai multe feluri de pește prăjit cu făină de porumb pe care i-am savurat cu mujdei. La final, toate aceste bunătăți locale au fost stinse bineînțeles cu un vin alb foarte gustos.

Întoarcerea spre Tulcea s-a făcut pe altă rută. Dacă primul drum până în satul Mila 23 trecea prin sălbăticia Deltei Dunării, drumul de întoarcere a fost prin mai multe localități izolate de ape (Gorgova, Maliuc, Vulturu, Ilganii de Sus, Partizani). Din satul Mila 23, vaporul a înaintat pe traseul Dunărea-Brațul Sulina spre orașul Tulcea. În apropiere de Tulcea, vaporul Georgia a trecut pe Dunărea-Brațul Sfântul Gheorghe.

123456dscf1948dscf1949dscf1937dscf1940dscf1923

Apusul în deltă

Până a ajunge în Tulcea ne-am bucurat timp de vreo 30 de minute de culorile apusului care se schimbau cu fiecare minut ce se scurgea: portocaliu, roșu, purpuriu… . Nu mai văzusem până atunci un apus atât de spectaculos. Soarele se ascundea după arbori, iar apusul îi fura tot mai mult din strălucire. Când am ajuns în portul Tulcea, soarele era deja un prizonier al serii. Cu toții eram împliniți sufletește și mulțumiți că a mai trecut o zi magică din viața noastră.

23456789101112

Traseul și durata croazierei

Excursia a început din portul Tulcea, apoi am traversat canalele Mila 35, Gârla Șontea și Olguța. Am făcut un popas în satul Mila 23 și am luat prânzul. Ulterior ne-am continuat drumul pe un alt traseu. Am luat-o pe Dunărea-Brațul Sulina spre orașul Tulcea.  În apropiere de Tulcea, vaporul Georgia a trecut pe Dunărea-Brațul Sfântul Gheorghe. În final, am ajuns în portul Tulcea.

Croaziera cu vaporul Georgia a durat o zi întreagă, de la ora 9:00 dimineața până la 19:00.

traseul-croaziere

Prețul călătoriei:

145 lei (inclusiv masa pescărească la Mila 23).

Am fost în această croazieră cu Scorilo Turism. Mulțumesc Scorilo Turism!

scorilo-logo

Text&Foto: Mircea Mitrofan

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s