Barajul Bicaz, un loc interzis pentru fotografi

După o drumeție de neuitat prin Cheile Bicazului am hotărât să mergem la barajul Bicaz. Am ajuns acolo pe-nserat și preț de câteva minute ne-am bucurat de priveliștea deosebită asupra munților. 

Mare ne-a fost mirarea să vedem un indicator cu mesajul „Fotografiatul este interzis„. Eram vreo 30 de jurnaliști și bloggeri de travel înarmați cu camere de filmat, aparate de fotografiat și telefoane. Era imposibil să plecăm fără să surprindem peisajele spectaculoase de la barajul Bicaz. N-am mai ținut cont de nimic și am făcut fotografii până ne-am plictisit.

a3

Barajul Bicaz a început să fie construit în toamna anului 1950. La temelia barajului au fost excavaţi 1.312.000 metri cubi de stâncă, aproape cât volumul barajului,  1.625.000 metri cubi de beton. Peste 15 mii de oameni au lucrat la ridicarea barajului de la Bicaz, a tunelului de aducţiune şi a uzinei electrice de la Stejaru. Au lucrat zi și noapte deținuți politici organizați în colonii de muncă, dar și militari. Construcţia barajului Bicaz a durat 10 ani (1950 – 1960). Barajul de la Bicaz ţine piept pentru 1,2 miliarde de metri cubi de apă ai celui mai mare lac artificial de pe râurile interioare ale României. Prin construcţia barajului s-au pus bazele sistemului hidroenergetic românesc.

14

Această lucrare are în spate o poveste dureroasă. Potrivit datelor istorice, în timpul lucrărilor se produceau frecvent accidente datorate lipsei de experienţă şi a condiţiilor de lucru. Au murit foarte mulți muncitori din cauza infiltrațiilor de gaze, au fost rase sate de pe fața pământului, s-au demolat biserici și s-au frânt destine. Lucrarea s-a făcut cu enorme sacrificii şi multă suferinţă.

dsc_0644

În pofida sacrificiilor făcute de-a lungul timpului, barajul Bicaz reprezintă o performanță a contructorilor români. Construcţia are înălţimea de 127 metri şi este cel mai mare baraj de greutate de pe râurile interioare ale României, fiind depăşit de Porţile de Fier I, şi al treilea dintre cele mai înalte baraje din ţară. Este al 9-lea baraj de greutate, ca înălţime, din Europa. În anul finalizării sale (1960) era al 4-lea baraj de greutate, ca înălţime, din Europa.

13

Corpul barajului este străbătut de galerii, puţuri de aerisire şi nişe de vizitare. În încăperile special amenajate sunt instalaţii de acţionare şi comandă, echipamente de urmărire, şi comportare a fiecărui element. În incinta barajului există un seismograf care a înregistrat chiar şi cutremurul care a produs în 2009 un tsunami-ul devastator în Pacific. Un accident la barajul de la Bicaz ar crea cea mai mare catastrofă pentru judeţele din aval de Bistriţa, dar autorităţile consideră aceasta este puţin probabilă.

Galerie foto:

01234567

Text&Foto: Mircea Mitrofan

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s